Cum devii campion

Dupa ce am cautat aceasta carte fara succes timp de aproape 30 de ani, incepusem sa cred ca ea nu exista in realitate. Ma gandeam ca e una din lucrarile cunoscute semnate Petre Cristea, care a purtat provizoriu, inainte de publicare, acest nume. Si totusi cartea "Cum devii Campion" a fost publicata in 9600 de exemplare de Editura Stadion in anul 1973. Prietenul si confratele jurnalist Valentin Bradateanu mi-a aratata cum vreo luna pe internet ca aceasta lucrare exista in arhiva unei biblioteci din Suceava. O doua zi m-am infiintat la Biblioteca Nationala, unde, ghinion, am aflat ca aceasta carte e intr-un lot care asteapta impachetat sa fie mutat in sediul nou. Doream fireste s-o citesc si in plus sa vad cum arata coperta, pentru a o cauta mai usor prin anticariate. Dupa ce mi s-a spus ca "mai dureaza vreo doi ani" pana se deschide noul sediu m-am indreptat spre o alta biblioteca unde am cititi cartea pe nerasuflate. Am pozat coperta cu telefonul mobil si am facut turul anticarilor. Inutil, toti dadeau din umeri. Si totusi azi am avut noroc un anticar dintr-un oras de provincie uitat de lume trimitandu-mi cartea printr-un amic comun. Cele 198 de pagini contin, pe langa palmaresul marelui campion, sfaturi tehnice de preparare a automobilelor de curse, capitole teoretice privind tehnica pilotajului si desigur un capitol de memorii "Intamplari traite", In mare parte nu sunt noutati spectaculoase despre viata si cariera lui Petre Cristea, in sensul ca cine a citit cartile si articolele semnate Petre Cristea nu o sa gaseasca multe lucuri noi (cronoligic inainte a aparut cartea si ulterior materialele din presa auto a vremii). Totusi exista in carte o informatie as putea spune socanta. Am fost pur si simplu bulversat la citirea ei. La pagina 172, intr-o nota de subsol, Petre Cristea a scris "Amicul Berlescu lucreaza in prezent, la varsta de 70 de ani, pe un autobuz I.T.B." Am sta si m-am gandit cum putea un om pe care al doilea Razboi Mondial l-a prins colonel sa ajunga sa lucreze in 1972, la 70 de ani, ca sofer. Singura explicatie plauzibila, cel putin la acest moment, e ca Alexandru Berlescu

http://www.automobilia.ro/personalitati/Alexandru-Berlescu a fost degradat dupa razboi si intemnitat, asa incat pentru atingerea vechimii de pensionare a trebuit a lucreze si la 70 de ani (anii de temnita nu se considera vechime in munca). Daca printre cititori exista persoane care cunosc angajati I.T.B. din perioada anilor '70 sper sa ma ajute sa dezleg acest mister. In paralel voi incerca sa verific in arhiva de personal a R.A.T.B. cum stau lucrurile. E trecut de miezul noptii, o sa ma culc cu cartea sub perna, ca prea mult am umblat dupa ea.