Sarbatori fericite !

Dragii mosului, dupa cate se pare anul asta nu avem zapada de Craciun asa ca m-am hotarat sa vin cu motocicleta, ca la cat costa benzina cu masina e mai greu. Stiu ca ati fost cuminti, ca sunteti foarte pasionati, asa ca in 2014 va promit ca o sa gasiti sub brad toate fiarele pe care le doriti carburatoare, roti, faruri, embleme si ornamente, ceasuri de bord, pistoane, piese din belsug o sa aveti sa va terminati proiectele si sa va bucurati de ele sanatosi impreuna cu cei dragi. Craciun fericit si La Multi Ani !

Incep sa am concurenta ...

Incepand de luna trecut am un concurent serios in familie , pasiunea sotiei pentru astrologie materializandu-se intr-un prim articol prezentat in Congresul Asociatiei de Astrologie din Romania.
http://www.astrele.ro/2013/12/21/bucuresti-itinerariu-astrologic/

Arhiva de filme ARO

 

Muzeul ARO fondat de familia Hagi la Campulung detine o comoara care astazi este oferita cu generozitate tuturor celor care iubesc automobilele fabricate la Campulung. Nu ma refer aici la sutele de exponate adunate cu truda si rabdare intr-o locatie cu totul speciala, cladita printr-o investitie exclusiv privata. Ma refer la o exceptionala colectie de filme cu si despre automobilul de teren romanesc. Sigur, o parte din aceste filme contin si o serie de texte de propaganda comunista, daca n-ati trait acea perioada e clar ca nu sunteti antrenati sa faceti abstractie de ea asa incat poate e mai bine sa renuntati la sonor. Valoarea istorica a acestor filme este uriasa. Colectarea lor a presupus ani de cercetari si este un miracol ca acestea nu s-au pierdut, tinand cont ca discutam de pelicula a carei transpunere in format digital e ea insasi o mare aventura. Daca o sa ma intrebati care dintre filme imi place mai mult n-am sa pot raspunde, fiecare din ele are valoarea sa, data de informatia pe care o transmite. Am vizionat aceste filme de-a lungul a mai multor ani, pe masura ce ele au fost descoperite, in sala de festivitati a muzeului din Campulung, alaturi de cei carora inima le tresalta de mandrie atunci cand aud cuvantul ARO si ma pot considera privilegiat ca am avut ocazia de a schimba opinii cu o parte din cei care fie apar in aceste filme fie au contribuit la realizarea lor. 

O sa incerc sa fac o succinta descriere a acestora alaturi de link-uri :

Cine Clubul uzinei ARO a realizat in 1967 filmul mut "Autoturismul M461 - Intretinere si exploatare pe timpul rodajului". Imaginea T. Cotescu. Consultant tehnic Ing. T. Birzu (nepotul sau a participat la mai multe evenimente R.C.R.). Durata filmului : 9:32

https://www.youtube.com/watch?v=OOVKr_oqfdc

Laboratorul de cineficare al Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca a realizat in 1971 un amplu material pe parcursul expeditiei romanesti Transafricane. Filmul de fata este un extras din acest material cu durata 8:36.

 https://www.youtube.com/watch?v=JHG6-3Rd1ik

Studioul de film al Televiziunii Romana a realizat in 1974 reportajul "ARO - Floarea de stanca". Durata : 39:14

 https://www.youtube.com/watch?v=9Q04dXKHPdo

Studioul SAHIA Film a realizat un documentar color, "Un automobil strabate lumea". Scenariul : Pop Simion,  Imaginea : Jean Michel, Montajul : Elisabeta Dragomir, Redactor : Viorel Bindea. Aranjament muzical : Radu Zamfirescu. Sunetul : Dumitru N. Popescu, Maistru de lumini : Vasile Dumitrescu. Productia : Stefan Staicu. Regia : Gheorghe Horvat. Durata : 9:58

https://www.youtube.com/watch?v=58BNN10-j6w

Albumul foto al expeditiei Transafricane  - fotografii realizate de ing. Liviu Ungureanu 

https://www.youtube.com/watch?v=rYDFIdjcKqc

Filmul expeditiei cehoslovace din 1970 in muntii Hindu Kush. Durata 10:31.

https://www.youtube.com/watch?v=PpEVjsz4anY

Din pacate la 40 de ani de la reportajul Sahia Film avem "raspunsurile definitive" la intrebarile "Ei, cum mergem mai departe ?" (Tarandu-ne) , Incotro ? (Nicaieri) , Cat ? (Cat o sa mai fie ceva de furat) , Cum ? (Fara nicio urma de respect pentru traditiile si valorile nationale) , "Pana unde ? " (Pana cand insasi Romania va fi o amintire ca si ARO. Sau vi se pare ca se doreste altceva ?).

"Directia este una singura",  spre dezastru ! 

Revenind la aceasta fantastica arhiva de filme inchei multumind familiei Hagi pentru generozitatea de a difuza public aceste materiale si nu pot decat sa sper ca vor continua sa stranga marturii despre ARO. 

Expozitie Josef Koudelka la Bucuresti

Cunoscutul fotograf ceh Josef Koudelka prezinta la Bucuresti expozitia "Invazie 68 Praga". Fotografiile au fost realizate in august 1968 in timpul interventiei URSS si a altor state satelit in Cehoslovacia pentru a inabusi "Primavara de la Praga". Din fericire Romania a fost singura tara din pactul de la Varsovia care a refuzat sa participe la aceasta actiune ticaloasa. Koudelka a emigrat ulterior acestui moment reusind sa publice in mod anonim aceste fotografii in occident. Autorul fotografiilor a devenit cunoscut abia in anul 1985, dupa decesul tatalui sau ramas in Cehoslovacia. Expozitia poate fi vizitata de miercuri pana duminica in Calea Mosilor 62-64 (orar 11-19 - in spatele bisericii Sf Gheorghe). Am vazut aceasta expozitie la Praga in 1990 si am fost surprins de numarul mare de oldtimere surprinse pe strazile din Praga. Din pacate dintre fotografiile prezentate la Bucuresti (incluse si intr-un album) nu este decat una care surprinde implicarea oldtimerelor in eveniment. Imi amintesc ca in expozitia pragheza , unde erau expuse peste 1000 din cele 5000 de fotografii realizate de fotograful ceh, erau cel putin 10 instantanee cu masini interbelice surprinse pe strazile din Praga, una este cea de mai sus.

Mai multe fotografii :
http://blog.ricecracker.net/2009/10/22/josef-koudelka-prague-spring/

© Josef Koudelka / Magnum Photos

R.I.P. Ion Cristian Stoian (1963-2013)

ION CRISTIAN STOIAN


(13 aprilie 1963 - 13 decembrie 2013)

Ne-a parasit Ion Cristian Stoian , membru fondator al Retromobil Club Romania, membru in Consiliul Director R.C.R. (1998-2012), pilot de VTM cu rezultate notabile in Campionatul Vehiculelor Istorice, un excelent preparator si un infocat fan al marcii Opel careia i s-a dedicat cu pasiune si pricepere.

Ion Cristian Stoian a avut o contributie importanta la fondarea si dezvoltarea clubului implicandu-se activ in problemele organizatorice si activitatea de atestare. A participat la zeci de evenimente din tara si strainatate fiind unul din cei mai buni specialisti ai clubului. De profesie inginer, absolvent al Facultatii de Autovehicule Rutiere din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti, Ion Cristian Stoian a surprins lumea curselor auto atunci cand s-a aliniat la startul primei curse de VTM dedicata vehiculelor istorice cu o berlina de familie, evident marca Opel. Sub capota insa se afla rodul a mii de ore de munca, de incercari, esecuri, reproiectari si teste, un motor performant. Fiind si un talentat pilot Ion Cristian Stoian s-a impus de multe ori in fata unor piloti mult mai experimentati, care dispuneau de masini mai performante. De la batranul Rekord albastru a trecut la Ascona, dezvoltand un nou motor, care i-a permis sa-si imbunatateasca prestatiile. Lucra intens pentru ca masina sa se prezinte in cele mai bune conditii in sezonul 2014.

Comunitatea pasionatilor de vehicule istorice a pierdut unul din cei mai marcanti membri care lasa in urma o prodigioasa cariera automobilistica. Nu putem decat sa speram ca Vlad Stoian va duce mai departe pasiunea tatalui sau.

Dumnezeu sa-l odihneasca !

750 de articole

Am sters din eroare articolul "Ascutitoarea auto", o borna importanta in evolutia acestui blog fiind al 750-lea publicat. El va ramane doar in memoria celor care au apucat deja sa-l citeasca.

Am introdus destul tarziu fata de data lansarii counter-ul care inregistreaza astazi 195.902 de afisari ale blogului. Lansat in 17 martie 2009 blogul are cativa cititori constanti din randul colegilor de club si nu numai . Sa-mi fie iertat faptul ca in ultimul timp am scris mai rar. Nici site-ul automobilia.ro nu s-a bucurat de prea multa efervescenta editoriala in acest an. Dar exista si vesti bune, am avansat foarte mult cu cartea legata de istoria automobilismul romanesc pentru care pregatesc si o ilustratie de exceptie, multe fotografii urmand a vedea pentru prima oara lumina tiparului. Mai ramane insa foarte mult de studiat. Spre rusinea mea anul acesta n-am apucat sa deschid usa vreunei biblioteci sau arhive, unde asteapta sa fie scuturate de praf numeroase hartioage interesante.

E usor descurajant sa vezi, din fisa de inventar, ca niciodata nimeni nu a fost interesat de materiale deosebit de interesante, cum sunt manuscrisele Printului Nicolae legate de constructia unui automobil de curse sau sa gasesti carti mai vechi de 100 de ani care inca n-au fost ... deschise (dintr-o eroare a tipografiei filiele nu au fost taiate). Si mai trist e sa gasesti prin anticatiate carti cu autograful autorului pentru persoane dragi sau simpli cunoscuti care intr-un final s-au debarasat fara remuscari de cartea daruita cu generozitate de autor. Poate sunt eu de moda veche, insa cred in continuare in valoarea incontestabila a materialelor printate in comparatie cu mediul online. Nimeni nu poate garanta ca tot ce am scris pe acest blog nu va disparea intr-o zi, pe cand cartile raman si sunt apreciate, e drept, de din ce in ce mai putini oameni. Cum am gresit eu astazi poate gresi intr-o zi si administratorul serverului care gazduieste blogul ca sa nu mai spun ca poate disparea cu totul firma proprietara a serverelor fara sa se poata recupera ceva din toate aceste materiale. Asa cum nimeni nu stie ce se va intampla peste 100 de ani cu CD-urile sau hard-urile pe care ne stocam documentele sau fotografiile. De peste 10 ani de cand folosesc aparatul digital nici 10% din fotografiile pe care le-am facut nu le-am tiparit, crapa suportul  dispar si amintirile. Asa ca fiti precauti si faceti-va duplicate ale arhivelor. Sa ne reintalnim cu bine la articolul 1000, ocazie cu care am intentia sa organizez o intalnire cu cititorii. Am sa acord un premiu special cititorilor care isi vor mai aminti care e povestea cu "Ascutitoarea Auto" 

1 B 101 in Olanda

Intre colectionarii de numere de inmatriculare au exista si exista numeroase discutii legate de numerele purtate de masinile folosite de familia Ceausescu. Evident ca in jurul numarului 1 B 101, purtat de masina lui Nicolae Ceausescu, s-au creat tot felul de legende, gasiti prin blog un articol despre varianta "civila" a numarului purtata de Range Rover-ul lui Ilie Nastase dupa 1989. Astazi am descoperit cu totul intamplator unde se afla cateva dintre aceste numere. Cautand niste date legate de Rallye Tour d'Europe am deschis o poza cu o placa a raliului si de la ea am dat peste site-ul unui colectionar olandez pe nume Hans care detine o colectie absolut impresionanta de placi de inmatriculare.     http://www.plate-planet.com/homepage.htm 
Din cate se poate observa omul detine placa 1 B 101 , alaturi de 1 B 102 si 1 B 104. Placile par autentice asa incat nu ramane decat sa cautam perichile dar cel mai probabil ca si acestea au parasit tara.

Un cadou cu totul special

Recent am redeschis proiectul de restaurare STEYR 100 Cabriolet (1935) inceput acum mai bine de 10 ani. Umbland prin cutiile din atelier pentru un prim inventar am dat peste niste piese de amortizor ca mi-au adus aminte de o poveste frumoasa petrecuta acum vreo sapte ani care a debutat cu un telefon. Interlocutorul vorbea in dulcele grai moldovenesc si ma informa ca partenerii/patronii nemti ai firmei la care lucra (ROSAR din Radauti) imi trimisesera piesele de care aveam nevoie sa-mi restaurez amortizoarele. Mai mult n-am reusit sa aflu. Evident ca m-am blocat pentru ca nu comandasem nicio piesa si nici macar nu visam ca am unde s-o fac. Omul avea drum in Bucuresti peste fix o saptamana cand s-a prezentat la poarta mea cu piesele. Va inchipuiti ca am ramas perplex, chiar nu era o gluma. N-am putut sa aflu mai multe detalii. Aveam sa aflu povestea abia dupa ce i-am povestit intamplarea prietenului meu austriac Hans Engl, fara de ajutorul caruia acest proiect nu ar fi existat. Ce se intamplase ? Hans detine un motel la granita dintre Austria si Italia. Printre clineti se numara si proprietarii firme germane Feuerland-Werkstätten care inca produce (pentru vagonetii minieri) amortizoare tip DUO 40 , utilizate printre altele la STEYR 100 (pe fata) si BMW 328 (pe spate) (originalele au fost produse de firma Komet).   http://www.feuerland-werkstaetten.de/en/produkte.htm In drum spre un targ din Italia oamenii trasesera la motel unde au vazut masina prietenului meu, sesizand evident amortizoarele. Hans le-a povestit ca sunt in cautarea unor piese pentru o masina identica. Mare le-a fost mirarea sa auda ca in Romania exista cineva care restaureaza un STEYR si mi-au facut cadou exact piesele care-mi lipseau. Nici n-am apucat sa le multumesc direct si ma bucur ca intamplator am dat peste site-ul lor ca sa o pot face fie si cu intarziere. Firma Rosar produce tarozi, scule de danturat si presteaza servicii de prelucrari mecanice, fiind specializata in rectificari de arbori cotiti. http://www.rosar.ro/produse.html Asemenea gesturi nu trebuie sa ramana necunoscute, ele reprezinta adevarate de lectii de viata, fireste pentru cei care sunt dispusi sa le primeasca. 

In sfarsit avem un muzeu

Va marturisesc ca una din cele mai dificile intrebari la care am fost de nenumarate ori nevoit sa raspund  in contactele pe care le-am avut cu colectionari din intrega lume a fost daca in Romania avem un muzeu al automobilului. Si mai rea a fost situatia cand oamenii veneau in Romania. Dupa vizitarea Muzeului Tehnic primeam adesea sapuneli legate de starea masinilor, lipsa oricaror informatii asupra exponatelor, etc. Va inchipuiti cat de greu e sa le explici acestor oameni cum sistematic muzeul a respins orice incercare de colaborare afisand o teama cel putin ciudata. Din 29 noiembrie insa Romania se poate mandri cu un muzeu in adevaratul sens al cuvantului, TIRIAC Collection. Situat pe platforma fostului centru comercial METRO Otopeni muzeul poate gazdui cca 60 de automobile si motociclete, mare parte din acestea urmand a fi schimbate din trei in trei luni, colectia dlui Ion Tiriac fiind de aproape 4 ori mai mare. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/bijuteriile-auto-rare-pe-care-ion-tiriac-le-va-aduna-intr-o-expozitie-auto-pe-29-noiembrie.html

Primul automobil din Romania licitat la Coys

In a august s-a desfasurat, cu ocazia celei de-a 41-a editii a Oldtimer Grand Prix Nurburgring, o licitatie de vehicule istorice organizata de Coys. Printre automobilele oferite spre vanzare s-a aflat si un automobil restaurat in Romania de firma Oldtimer Studio, un Mercedes 300 Cabriolet, participant la editia 2012 a Concursului de Eleganta Sinaia. Chiar daca pretul de rezerva nu a fost atins si automobilul nu a fost tranzactionat, acesta prima aparitie pe piata internationala a licitatiilor unui automobil restaurat in Romania, la una din cele mai mare case de licitatii dun lume, reprezinta un moment important care merita a fi retinut. Mai multe detalii http://www.motormarques.com/news/european-desk/item/625-41st-oldtimer-grand-prix-n%C3%BCrburgring-part-2-coys-auction

Nu milioane, nici sute de mii ci zeci de mii

Muzeul Tehnic "Dimitrie Leonida" detine un automobil Oldsmobile Curved Dash donat in anii '60 de mecanicul si pilotul bucurestean Stefan Bondarenco. N-o sa gasiti informatia asta in muzeu, cea ce incalca una din conditiile puse de donator, dar despre asta vom discuta foarte curand. De-a lugul timpului am auzit de la personalul muzeului, din fericire parte din el iesit la pensie, ca masina ar valora milioane de dolari, cei mai "modesti" avansand "sute de mii". Realitatea e ca masina valoreaza doar cateva zeci de mii de dolari, in stare perfecta de functionare si originala 100%, cea ce din pacate nu e cazul pentru nici unul din exponatele muzeului bucurestean. In prezent un astfel de automobil este oferit spre vanzare in Marea Britanie pentru un pret de pornire a negocierilor de 40.000 GBP (cca 63.000 USD) pretul pe piata din SUA fiind mult mai mic.    

http://www.prewarcar.com/index.php?option=com_caradvert&view=ad&section_id=1&id=88245&Itemid=432

Ecouri din Italia

La aproape trei luni de la desfasurarea celei de-a treia editii a Concursului de Eleganta Sinaia continua sa apara ecouri in presa, de aceasta data intr-o prestigioasa revista italiana. Numarul din septembrie al revistei "Gentleman Collector" gazduieste un articol de doua pagini despre evenimentul de la Sinaia pe care il puteti citi facand click pe fotografia de mai sus.

Oldtimerele in industria muzicala

Oldtimere-le apar in sute de videoclipuri muzicale, numai in Romania sa fie cateva zeci. Curios lucru insa foarte putini artisti folosesc oldtimerele si la ilustrarea materialelor discografice. E de notorietate faptul ca americanii de la ZZ Top  folosesc un hot-road detinut de unul din membrii trupei atat in videoclipuri cat si pentru sedinte foto acesta aparand si pe coperta albumului "Eliminator". Oricat m-am chinuit sa-mi aduc aminte n-am mai gasit decat un exemplu in randul formatilor de mare calibru, un disc Creedence Clearwater Revival.  Cat despre Romania situatia e foarte simpla, singurul album (editat ca disc vinil/caseta audio de Electrecord in 1988) pe care apare o masina de epoca este "Pentru Dragoste" - Gheorghe Gheorghiu. Ar mai fi o caseta a "Grup '74" insa Lamborghiniul de pe coperta (alta decat a discului vinil) nu era un model clasic la momentul aparitiei. Am aruncat un ochi pe site-ul lui Gheorghe Gheorghiu, acesta chiar pare pasionat de masinile de epoca de vreme ce nu pierde nicio ocazie sa se fotografieze cu ele. Revenind la albumul sau trebuie spus ca masina este un DKW F8 Cabriolet din anii '30, o prezenta obisnuita la evenimentele anilor '80 (sper sa nu ma insel - proprietar dl. Pistol). Stim si autorul fotografiei : George Chelmec. Sa nu se supere artistul dar am cumparat discul pentru coperta, l-am ascultat o singura data si a ramas in colectia de viniluri Automobilia pentru coperta de nota 9. Era de 10 daca numele artistului era scris mai sus si nu peste masina, n-a fost sa fie si vinovata de treaba asta e doar dna. Marilena Preda Sanc , autoarea graficii, de altfel un artist cunoscut http://marilenapredasanc.blogspot.ro/ Primele doua coperti de disc par sa-mi dea dreptate.

O radiografie a automobilismului in Bucurestiul interbelic

De multa vreme imi propusesem sa-l abordez pe Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici pe tema automobilismului romanesc interbelic. Nu mi-am inchipuit insa ca domnia sa are atatea amintiri pe aceasta tema. Nu am cititi inca volumul publicat anul acesta de editura Oscar Print, sper sa-l gasesc in drum spre casa si sa-l devorez in acest weekend, insa am citit prezentarea publicata in iulie de ziarul Cotidianul sub semnatura lui Adrian Majuru. Materialul mi-a fost semnalat de colegul Valentin Bradateanu caruia ii multumesc.  http://www.cotidianul.ro/o-viata-de-poveste-in-bucurestiul-interbelic-constantin-balaceanu-stolnici-218015/
Acum am doua motive sa-l intalnesc pe reputatul academician, autografarea cartii si intrebarile despre sportul automobilistic care din articol nu-mi dau seama daca si-au gasit raspunsul in aceasta lucrare. In fotografiile prezentate mai sus apare tatal Academicianului, Grigore C. Constantin Balaceanu Stolnici in timpul campaniilor din Razboiul Balcanic (1913 - foto mijloc) si Primul Razboi Mondial (1916). Cartea costa 140 de lei si poate fi comandata si online  http://www.oscarprint.ro/index.php?main_page=product_info&cPath=35&products_id=207 Va marturisesc ca am citit o gramada ce carti memorialistice sau despre Bucurestiul vechi, in speranta de gasi lucururi legate de automobilism. Din pacate  datele culese sunt insignifiante in comparatie cu ce ofera aceasta lucrare pentru editarea careia ma inclin in fata celor de la Oscar Print.

Lacune legislative

Catalogul privind “Clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe” poate fi consultat online accesand http://codfiscal.net/1314/catalogul-privind-clasificarea-si-duratele-normale-de-functionare-a-mijloacelor-fixe Pentru cei care detin societati comerciale care au in proprietate vehicule istorice se naste intrebarea : se amortizeaza acestea, si daca da dupa cat timp ? Dupa ce spune documentul citat da, conform capitolului 2.3.2. Mijloace de transport auto , articolul 2.3.2.3 : « Alte mijloace de trasport auto neregasite in cadrul clasei 2.3.2. » Perioada de timp specificata este de 4-8 ani. Sunt clare doua lucruri :


- legiuitorul nu a luat in calcul ca mijloacele de transport ale unei societati comerciale pot fi si moto (si sunt multe cazuri de acest gen, primul care imi vine in cap sunt firmele de curierat/livrare pizza) si al doilea ;

- in principiu valoarea un vehicul istoric se apreciaza dupa 4-8 ani ;

Ca nu ne pomenim peste ceva timp ca vreun politician zelos ne arata cu degetul « o portita » (cum le place sa boteze scaparile izvorate, culmea, din incopetenta lor) m-am gandit ca e bine sa prezint public acest subiect, pentru cine are urechi sa auda si functie sa actioneze.

Brian Johnson si pasiunea sa

V-am mai spus ca pentru mine AC/DC sunt, au fost si vor ramane numarul 1 ! Ce am omis pana acum sa va spun e ca "vocea" lui AC/DC, Brian Johnson, detine o serie de automobile istorice cu care nu pierde nici o ocazie sa concureze in SUA. Urmariti aceste filmari si o sa va convingeti :

Garajul  http://www.youtube.com/watch?v=GrEmZnwTeSw

La plimbare http://www.youtube.com/watch?v=IpMyZ4wHXZc

Pe circuit    http://www.youtube.com/watch?v=xUOy_ZDI87k

                  http://www.youtube.com/watch?v=3n-LJDKHWic

Ultimul Bugatti

Dupa cum stiti primul si ultimul exemplar al unei marci / a unui model este extrem de valoros. Daca va intrebati care a fost ultimul automobil Bugatti produs (evident excluzand modelele realizate dupa reluare productiei in zilele noastre) raspunsul il gasiti intr-un articol publicat de revista ASI - La Manovela in februartie 2013. http://www.asifed.it/wp-content/uploads/2013/05/lultima-bugatti-bassa.pdf
Exemplarul poate fi admirat in Muzeul National al Automobilului din Mulhouse, opera fratilor Schlumpf.

Romanii in presa britanica

     Dupa ce o anume minoritate ne-a facut de ocara prin toata Europa, ca de , in loc sa le retragem cetatenia noi le facem pasapoarte biometrice, rar mai gasesti vreun articol pozitiv despre romani si Romania. 

     Amicilor mei  din Marea Britanie, care, alaturi de cei din Italia, sunt dupa mine cei mai expusi pe nedrept la oprobiul presei din tarile unde traiesc si muncesc cinstit, le dedic un material descoperit recent intr-o revista britanica.

 

    Au fost si vremuri in care romanii erau priviti cu respect in lume. Numarul din martie 1936 al revistei britanice "Motor Sport" e doar un exemplu. Desigur ca echipajul castigator nu putea lipsi din ilustratia articolului, dar dupa cum observati nici prototipul construit de col. Alexandru Berlescu nu a trecut neobservat si unde, in una din tarile cu o industrie auto de prim rang. Nu comentez mai mult pentru ca nu vreau sa va rapesc placerea lecturii.

Urmariri ... ca-n filme ! (IV)

Filmul Vanishing Point a fost lansat in 1971 iar in 1997 a aparut un remake. Ambele pelicule contin  secvente superbe in care puteti admira "duelurile" Jaguar E Type vs Challenger (1971) http://www.youtube.com/watch?v=bBTup5WH0a0 respectiv

Charger vs Challenger (1997) http://www.youtube.com/watch?v=ONChzy1Aiw8

Ciocolata Zamfirescu si contributia ei la cea mai mare performanta a automobilismului romanesc

Marea performanta realizata de Petre Cristea in Monte Carlo Rallye '36 nu ar fi fost posibila fara suportul financiar asigurat de Ionel Zamfirescu. Fiul celui mai mare producator de ciocolata din Romania, Zamfirescu a fost un mare pasionat de automobilism, pe care l-a practicat si unde s-a facut remarcat prin doua mari rezultate, la care a contribuit atat din potura de copilot dar si de finantator : in 1936 alaturi de Petre Cristea, si in 1937, alaturi de francezul Jean Trevoux, a treia pozitie in clasamentul general, o performanta de care pana acum nimeni n-a pomenit. Gurile rele pot spune ca era doar pasager in masinile de concurs insa nu a fost deloc asa. In ambele editii Ionel Zamfirescu a pilotat pe parcursul raliului. Faptul ca in 1936 i-a permis lui Cristea sa-si repare greseala din prima mansa a probei speciale de slalom, lasandu-l pe acesta sa concureze si in a doa mansa, dovedeste ca Zamfirescu isi cunoastea limitele, ceea ce e o trasatura de caracter care multora le lipseste. Ganditi-va doar ca daca ar fi gandit meschin, la modul "am platit trebuie sa imi incerc si eu sansa la glorie" cu siguranta ca marea victorie din '36 de la Monte Carlo nu ar fi existat.  Detin numeroase fotografii in care Zamfirescu apare cu Hotchkiss-ul la antrenamentele premergatoare raliului din 1937. Si clasamentele unor curse de coasta din Romania anilor '30 retin participari meritorii ale lui Zamfirescu. Dar despre acest subiect mai e mult de cercetat si o sa vorbim cu alta ocazie. Astazi va prezin din colectia AUTOMOBILIA o cutie de bomboane ZAMFIRESCU, una mai rara pentru ca stema Casei regale (al carui furnizor era) si a firmei sunt realizate din alama (nu imprimate cu vopsea). Ambalajele produselor Zamfirescu sunt colectionate pretutindeni pe glob, multe din ele fiind rezultatul unor concursuri internationale de design. Destinul familiei Zamfirescu s-a schimbat tragic in 1947, cand fabrica de ciocolata a fost nationalizata fiind una din corporatiile inglobate de compania Excelent SA. Fabrica este astazi o ruina   http://www.casecareplang.ro/case/fabrica-de-ciocolata-zamfirescu/ Va inchipuiti cred ca Ford-ul cu care romanii au concurat in '36 a trecut prin curtea si atelierele acestei fabrici. Istoria familiei Zamfirescu, care pe langa automobilism a avut o contributie majora si in dezvoltarea foltbalului romanesc, o gasiti intr-un excelent material publicat de ziarul Cotidianul http://www.cotidianul.ro/povestea-fabricantilor-zamfirescu-163798/  . Fabrica de ciocolata Zamfirescu a devenit evident o mare miza imobiliara  fiind in litigiu de peste 20 de ani timp in care incet dar sigur este distrusa. http://www.observatorulurban.ro/autodemolarea-spontana-de-week-end-cu-escavatorul.html Una dintre cladirile istorice ale fabricii ar fi meritat sa fie restaurata si transformata intr-un muzeu care sa pastreze vie memoria familiei Zamfirescu. De foarte multa vreme am renuntat sa ma mai enervez in fata distrugerii cladirilor de patrimoniu industrial din capitala, le urez succes celor care inca mai lupta pentru soarta acestora, eu unul sunt resemnat, vor disparea pe rand aproape toate. Daca pasii va poarta in sectorul 5, treceti si pe strada Samuil Vulcan nr. 12, pana nu dispare totul. Inchideti ochii avand in memorie fotografia Ford-ului de la Monte Carlo. Eu am facut asta si m-am trezit cu ochii plini de lacrimi. In fiecare zi istoria acestui neam este calcata in picioare, cladirile de patrimoniu sunt rase din temelii si in locul lor primi doar manele si mall-uri. 

Plic DISTRIBUTIA

Interesul fata de obiectele legate de Societatea Anomina pentru Distributia Produselor Petrolului, producatoarea uleiurilor OSIN si VEGA, nu deriva numai din specificul colectiilor AUTOMOBILIA. DISTRIBUTIA i-a acordat mult sprijin pilotului Jean Calcianu, pe care nu numai ca l-a sponsorizat, dar l-a si angajat la depozitul din Mogosoaia. In concluzie cand spui DISTRIBUTIA spui Jean Calcianu. Si cum despre "nea Jean" exista mult prea putine informatii am considerat mereu ca o parte din acest subiect trebuie tratat in stransa legatura cu firma DISTRBUTIA. Astazi va prezint plicul de corespondenta al acestei societati, care este o adevarata enciclopedie oferind o sumedenie de informatii : contine atata sigla cat si stampila de corespondenta DISTRIBUTIA, siglele a doua din produsele distribuite (uleiurile OSIN si VEGA)  precum si lista rafinariilor cu care societatea colabora : STEAUA ROMANA, ROMANA AMERICANA, ASTRA  ROMANA si CONCORDIA, practic cele mai mari din tara in perioada interbelica. Aflam tot din acest plic ca firma avea un capital social de 150.000.000 lei si ca avea privilegiul sa fie "Furnisor al Casei Regale". Adresele depozitelor si birourilor din Bucuresti dar si lista completa a produselor distribuite sunt alte informatii importante. Personal am mai prins vremurile in care in unele benzinarii din Bucuresti (la Favorit exista o pompa distincta de cele pentru benzina/motorina) se vindea "Petrosin" sau gaz lampant. Usor usor insa aceste produse au disparut de pe piata si astazi par niste ciudatenii. Compania DISTRIBUTIA a fost nationalizata si a supravietuit pana la jaful national la care am asistat dupa 1989 sub numele de COMPETROL.      

Pentru Dvs.

Prin statiile PECO de la sfarsitul anilor '80 cam batea vantul, mare parte din produsele candva traditionale disparusera de pe piata. Disparuse si benzina dar asta e un subiect care merita tratat separat. Un produs insa a rezistat multi ani si se gasea cam peste tot, hartia de sters ochelari. Designul ambalajului este interesant ar fi si mai intersant sa aflam cine a fost autorul desenului, probabil  un caricaturist. Fiind un consumabil pachetul e greu de gasit astazi. Multi ani in colectia AUTOMOBILIA a existat doar ambalajul insa cu sansa am reusit sa anul acesta sa achizitionez un pachet intact.  

Oldtimer Show Budapesta 2013

In perioada 25-27 octombrie s-a desfasurat Oldtimer Show Budapesta 2014. Si anul acesta la expozitie au fost participanti din Romania, dl Robert Laszlo, reprezentantul R.C.R. in Judetul Mures (Citroen C4 - 1934 - foto mijloc) si dl. Foris Csaba (Chenard & Walcker - 1932).

Organizatorii au acordat automobilelor participante urmatoarele premii :

1906-1918 : Ford-T 1918 (Farkas Ferenc)

1919-1930 : Buick Six Tourer 1926 (Visringer József)
1931-1945 : Chevrolet Mastre Deluxe 1938 (Péntek Tibor)
1946-1960 : Jaguar XK150 Roadster 1954 (Kacsári Balázs)
1961-1970 : Mercedes W111 280SE Cabriolet 1968 (Horváth Ferenc)
1971-1979 : BMW 2002Tii 1975 (Kövesdán András)

Galerii foto :


Automobile

http://classiccarclub.ro/index.php?p=galerie&p_title=Masini+la+Oldtimer+Show+Budapesta+2013&p_type=detalii&galid=22

Motociclete

http://classiccarclub.ro/index.php?p=galerie&p_title=Motociclete+la+Oldtimer+Show+Budapesta+2013&p_type=detalii&galid=21

Tractoare

http://classiccarclub.ro/index.php?p=galerie&p_title=Tractoare+la+Oldtimer+Show+Budapesta+2013&p_type=detalii&galid=20

Permisul International de Conducere

Primul Permis International de Conducere romanesc a fost emis in perioada interbelica in baza Conventiei Internationale din 24 aprilie 1926. Emitentul documentului era Automobil Clubul Regal Roman (A.C.R.R.), acesta fiind contraasemnat de Ministerul de Interne - Directia Administratiei Generale si Locale. Documentul este valoros si prin prisma faptului ca poarta ambele stampile ale A.C.R.R.. Existau trei categorii de permise, doua pentru automobile (Tip A pentru cele cu masa maxima total autorizata de 3500 kg si Tip B pentru cele peste 3500 kg) si unul pentru motociclete cu sau fara atas (Tip C). Permisul prezentat a fost emis in anul 1935 si poarta seria 1211, ceea ce reflecta o medie de 121 de permise emise pe an (valabilitatea permisului era de 12 luni). Comparativ cu numarul de automobile existente in Romania in acea perioada numarul este redus. Ca si acum posibil ca si atunci utilizarea acestor permise sa fi fost facultativa si la ele sa fi apelat in special membrii A.C.R.R. Pentru a evita posibilele fraude A.C.R.R. a tiparit documentul in Franta (pe ultima fila exista numele producatorului si orasul in care era tipografia acestuia - Lille "Imp. L. Danel". In partea inferioara a copertii exista un element de securizare impotriva falsificarii, cartonul fiind imprimat pe o fata, prin presare, cu textul " Registre Regina L.M.V" (literele au 10 mm in inaltime). Documentul este mult mai rar decat permisul romanesc de conducere din aceeasi perioada.

Primele faruri

Primele faruri de biciclete si automobile functionau cu carbid. Detin cateva exemplare de astfel de faruri de bicicleta dar niciodata nu mi-am pus problema sa le testez. Datorita modului de operare toate sunt intr-o stare destul de precara. Colegul Calin Balanescu mi-a semnalat un film interesant http://www.youtube.com/watch?v=htFz3KsUST4 in care un domn prezinta modul in care se incarca si se aprinde un astfel de far. Lipsa de etanseitate a generatorului de gaz ii da mari batai de cap omului dar totusi acesta isi duce demonstratia pana la capat. Va inchipuiti cum era in epoca in care farurile aratau asa ? Daca erafurtuna era o performanta sa le aprinzi. Mai multe informatii despre modul de functionare al acestor lampi gasiti pe site-ul http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/lampa-de-carbid.html

Motocros

A trecut multa vreme de cand nu am mai prezentat carti, reiau subiectul util cred pentru cei care doresc sa-si faca o colectie de lucrari din domeniul auto-moto. Recent am gasit, cu totul intamplator, o carte extrem de rara. A fost publicata in 1979. Fiind publicata la Editura CNEF - Consiliul National pentru Edicatie si Fizica si Sport cred ca a fost destinata cluburilor sportive si mai putin publicului larg , de aici probabil si tirajul mic. Cartea poarta semnatura lui Mihai Danescu, fost motociclist la CCA si are 91 de pagini. Mai jos gasiti cuprinsul , va asigur ca e extrem de interesanta, dar in epoca internetului cine sa mai fie interesat de o carte cu file ingalbenite ?   

 

Oltcit. De ce nu ?

          Stiu, asteptati impresii dupa Retro Parada Toamnei. Inca n-am discutat cu toti colegii din tara ca sa-mi fac o imagine de ansamblu dar per total a fost bine, aman pentru weekend acest subiect cu promisiunea ca pana la sfarsitul anului o sa gasiti zilnic un articol pe blog. Asa ca profit de ocazie si va prezint o noua achizitie. E vorba de un Oltcit Club fabricat in 1984 cu un rulaj de numai 8968 km. Cand aud de Oltcit multi stramba din nas. Ba ca are un consum astronomic (de parca scrie undeva ca trebuie sa-si bage tot romanul degetele in carburator), ba ca nu stiu ce bucsi se strica de 100 de ori si nu scapi pana nu le "imprumuti" de  la Skoda, ba ca ia apa la delcou si ramai cu ea in mijlocul baltilor, etc.  Totusi cumosc cativa impatimiti de automobile care au apreciat multi ani masina. Cel mai mare e nea Cornel, proprietarului parcului de masini de langa podul Baneasa (Elvila). Nea Cornel schimba in anii '80 masinile foarte des, si avea masini nu jucarii, tin minte un Renault 12 TS din a dous serie si un Ford Escort, ambele noi. Revolutia l-a prins cu un Oltcit Club TRS pe care la tinut mult mai mult decat orice alta masina. Oltcit e acum istorie, si inainte sa moara si-a schimbat siidentitatea in Oltena. Si Oltcitul ca si Dacia a fost bun cat s-au respectat normele francezilor, dupa ce a inceput romanul sa modifice calitatea sa scazut mult. Parca dorind sa stearga ori urma noii stapani ai fabricii din Craiova au strans toate piesle din reteaua oficiala de magazine si le-au dat la topit. Asa incat foarte curand piesele vor deveni o raritate. Daca prin drumurile voastre mai intalniti pravalii de piese care mai au stocuri de piese Oltcit as aprecia daca mi le-ati semnala. Masina despre care vorbim a stat 18 ani uitata intr-un garaj, dupa moartea proprietarului a fost vanduta petrecand alti doi ani intr-in garaj. Ultimul an a stat sub cerul liber primind cateva autografe cu markerul pe caroserie. Din fericire nu a fost vandalizata. La finalul acestei saptamani instalatia de franre va fi revizionata (etrierii fata sunt blocati). Nu o sa credeti daca va povestesc cat de greu am gasit garniturile. Autorul transformarii spectaculoase a acestei masini este  specialistul nr. 1 in detailing Tony care a muncit o saptamana pe branci si rezultatul se vede. Il recomand cu caldura http://www.tonydetailing.ro/retro-detailing.html si stiti ca nu fac asta prea des. Partea cea mai intereseanta abia acum vine, pentru ca dupa ce a lucrat cateva clasice Tony a luat "microbul" si din septembrie este posesorului unul Mercedes 200 Automatic (1971) cu care deja participa la evenimentele R.C.R.
          Revenind la Oltcit, chiar daca pentru moment doar modelul Special poate fi atestat ca vehicul istoric, merita sa salvam cat mai multe exemplare. Am gasit cu mare greutate un exemplar in stare acceptabila pentru evenimentul "Fabricat in Romania". Masinile devin din ce in ce mai rare iar piese sunt si mai rare. Este "ultimul tren". La momentul actual trei membri R.C.R. sunt posesori de Oltcit. Cum suntem in asteptatea modificarii legislatiei in "30 de ani vechime" Oltcit are sansa sa supravietuiasca. In Franta dai cu tunul si nu mai gasesti un Citroen Axel. Francezii insa au zeci de masini nationale, noi doar cateva, asa asa incat nu ne putem permite sa mai avem vehicule cu rata de supravietuire zero. 

        Dupa Dacia 1100, ARO M461 C si DACIA 1410 Sport noua masina oficiala a Companiei AUTOMOBILIA este OLTCIT Club.