Clasorul

Daca ma intrebati pana ieri ce e un clasor va spuneam ca e un album in care colectionezi timbre. Lucrurile nu stau asa pentru ca definitia exacta e « Mapă, album sau mobilă în care se păstrează documente, fotografii etc. clasate ». Trecand intamplator joia trecuta prin fata Casei de Licitatii Alis din Bd. Iancu de Hunedoara am intrat sa iau catalogul urmatoarei licitatii in care mi-a sarit in ochi o piesa de mobilier din perioada interbelica. Ca o paranteza trebuie spus ca am mostenit de la bunicul din partea mamei, mobilierul din cabinetul de judecator al strabunicului compus dintr-o biblioteca, un birou si un scaun, fabricate la inceputul anilor ’20 intr-un atelier din Targu Mures. Cum piesa oferita in licitatie e foarte asemanatoare ca finisare cu piesele pe care le detin m-am hotarat sa-mi incerc norocul la licitatie mai ales ca de multa vreme cautam o solutie pentru a stoca in conditii optime cele mai valoroase plachete si medalii din Colectia Automobilia (prezentate de-a lungul timpului pe blog). Fiind marti am avut program cu colegii din condicerea R.C.R. dupa care m-am indreptat spre sala de licitatii. Pe drum m-am intersectat cu sotia si fiul meu, pe care i-am convins sa ma insoteasca. Dupa vreu 15 minute deja pustiul imi cerea placheta sa-si cumpere un tablou si l-am convins cu greu (dupa ce a varsat cateva lacrimi…) ca nu asta era scopul prezentei nostre la licitatie. Ca regula mobilierul e licitat la final. Dupa vreo 10-12 pasi am reusit sa adjudec aceasta piesa care mi se pare foarte interesanta. Clasorul are dimensiunile 510x410x1220 mm, are sapte rafturi si se inchide cu un rulou cu cheie. Cum lumea e mica,  unul din adversari a fost chiar un coleg din R.C.R., mare colectionar de arta, care la final evident jenat se scuza ca imi scosese din buzunar cateva miloane in plus (fiind pozitionat in primul rand nu ma vazuse in timpul licitatiei). Cam asta e povestea de astazi, acum ca sezonul retromobilistic s-a incheiat, promit sa reiau obiceiul de a posta mai des.