VI Oldtimer Meeting Belgrad (I)

In perioada 20-22 aprilie s-a desfasurat in Serbia cea de-a VI-a editie a Oldtimer Meeting Belgrad. La invitatia presedintelui  Society of  Motoring Historians, dl. Nebojsa Djordjevic, m-am deplasat la eveniment insotit de dl Dan Cazacu, presedintele Comisiei Istorice a R.C.R. Vineri 20 aprilie la ora 7 paraseam capitala, evident cu cea mai rapida masina din colectie, Lancia Fulvia 1.3 S (1971). Drumul a decurs excelent, din timp in timp aparand ploi scurte. Am ales o ruta mai lunga, pentru a lua pranzul cu bunicul meu (92 de ani) care locuieste intr-unul din satele de pe malul Dunarii. Ne-a pregatit o masa traditionala si timp de o ora ne-am odihnit, locatia fiind situata aproape la mijlocul distantei. As fi vrut sa stam mai mult dar eram asteptati la Belgrad in intervalul 17-20. Ulterior mi-am dat seama ca nu trebuia sa ne grabim pentru ca mergand spre vest castigam o ora. La granita am constata ca uitasem talonul masinii asa ca am avut ceva emotii. Dimineata ma intorsesem dupa asigurare , dar talonul eram convins ca e in masina …. Asa e cand pregatesti totul in pripa.  Am intrat in Serbia pe la Portile de Fier, drumul este superb urmarind malul Dunarii, sunt putine localitati si traficul e foarte lejer. Nici urma de politisti, care in Bulgaria de exemplu iti strica tot cheful cu modul in care iti pandesc cea mai mica greseala. Pe drum ne-au intampinat nori negrii si la un moment dat ne-am temut de o ploaie cu pietre. Singura problema a traseului sunt caderile de pietre, pe timp nefavorabil (ploaie/vant) banuiesc ca e  foarte periculos.  In zare se vedeau traznete si perdele de ploaie. Am trecut pe sub un arc in care norii erau mai rari si ne-a plouat foarte putin cand deja intrasem pe autostrada. Gratie unui sistem GPS am ajuns rapid si fara erori la destinatie, hotelul fiind aproape de autostrada care traverseaza orasul. La 17:05 salutam gazdele care ne asteptau in fata hotelului. Ne-am cazat si am parcat masinile intr-o hala a unei fabrici parasite aflata la 500 m  de hotel, zona fiind pazita, lucru care m-a facut sa dorm linistit. Seara a avut loc cina festiva in care am facut cunostinta cu participantii sositi din 8 tari (Romania, Italia, Slovacia, Slovenia, Bosnia, Bulgaria, Ungaria, Croatia). A doua zi la ora 9:30 am plecat impreuna spre platoul din fata Politehnicii situate la cca 1 km de hotel. In 40 de minute locul s-a populat cu peste 100 de vehicule istorice : automobile, motociclete, scutere, camioane, autobuze, autoutilitare. Cea mai bine reprezentata tara, evident dupa cea gazda, a fost Bulgaria. Din Romania au participat 4 masini, Lancia Fulvia, Renault 10, Ford Monarch si Ford Mustang, ultimile trei sosite de la Timisoara. Publicul prezent in numar mare mi s-a parut avizat, fiecare masina fiind studiata cu atentie. Televiziunea sarba ne-a luat un scurt interviu. Dupa pranz a avut loc in aula Politehnicii un simpozion in care au fost prezentate opt subiecte, alocutiunile fiind insotite de o proiectie de fotografii. Evident ca necunoscand limba, noi si italienii n-am priceput nimic din prezentari, multumindu-ne sa privim fotografiile.  In jurul orei 15 expozitia s-a incheiat si gazdele au invitat participantii straini la un tur de oras efectuat cu doua autobuze istorice, Leyland si Praga, puse la dispozitie de societatea locala de transport. Inainte de imbarcare am fost serviti cu un delicios burger preparat in stil sarbesc, moment in care mi-am dat seama ca prinsi de eveniment uitasem complet de masa. Punctul final a fost parcul in jurul caruia s-a desfasurat in 1939 Grand Prix-ul unde Jean Calcianu a castigat la clasa. Am inchis ochii si mi-am inchipuit cum zburau masinile in urma cu 73 de ani pe strazile pietruite si brazdate de linii de tramvai. Hotelul in fata caruia a fost surprins Calcianu (foto pe site-ul automobilia.ro in sectiunea “Istorie”) nu mai exista din pacate, a fost distrus de un bombardament german in 1941. Restul cladirilor au supravietuit, ca si traseul. Circuitul este foarte dificil, diferentele de nivel fiind foarte mari. Am vizitat fortareata din parc si grupul s-a deplasat apoi la Muzeul Automobilului (da, ei au asa ceva !). Cum eu il vizitasem cu alta ocazie, m-am intors cu un taxi Logan in aula Politehnicii unde avea loc reuniunea istoriografilor auto din Europa Centrala si de Est. Au fost puse bazale unei colaborari care sunt convins ca va fi foarte benefica tuturor, fiecare avand in arhiva documente si fotografii despre pilotii sau miscarea automobilistica din tarile vecine. Am ramas mut cand am aflat ca Slovenia, o tara cu 2 milioane de locuitori, are 8800 de vehicule istorice atestate (cei care se cred pe la noi zmei ar fi bine sa reflecteze...). Seara ne-am retras devreme la culcare, pentru a ne odihni pentru drumul de retur. Duminica ne-am incolonat si am mers la Palatul Regal pentru o vizita. Locatia este impresionanta iar romanii au avut  motiv de mandrie inrudirea Familiei Regale Sarbe cu Casa Regala a Romaniei. La ora 12:45 am parasit Belgrad-ul dupa ce am alimentat si mi-am facut un stoc de aditiv pentru benzina fara plumb (se gaseste din ce in ce mai greu la Bucuresti), pe care va recomand sa nu uitati sa-l folositi la vehiculele istorice. Drumul de retur a fost mai scurt (ruta prin Filiasi in loc de Vanju Mare) si cu mai putine opriri de odihna asa incat la 23:00 intram in Bucuresti. Parcursul total a fost de cca 1300 km, iar consumul mediu de 8 l/100 km. Am rulat in majoritatea timpului intre 90-100 km/h, cu exceptia localitatilor unde am redus viteza in functie de trafic. A fost foarte obositor dar am satisfactia de a fi vizitat niste locuri superbe si de a fi cunoscut niste oameni minunati de care ma leaga aceeasi pasiune pentru istoriografia auto. Organizarea a fost remarcabila, voi reveni asupra evenimentului. Multumesc Nebojsa si tuturor prietenilor sarbi  !