Legitimatie A.C.R.C.

Tocmai cand ma resemnasem, in ultima perioada piese interesante lipsind cu desavarsire de pe piata, am primit o oferta din Grecia, de la un fost student medicinist la Arad in anii '80. Emailul sau, redactat aproape perfect in limba romana (deh, pe vremea aia se facea scoala...), m-a lasat mut : "am de vanzare legitimatia de membru A.C.R.C. a fostului lider comunist Dr. Petru Groza". Omul insista asupra raritatii documentului dat fiind personajul chestie pe care personal nu dau doi bani. Problema mea era lipsa documentului din Arhiva AUTOMOBILIA asa ca dupa indelungi negocieri (pretul solicitat initial fiind astronomic) am achizitionat legitimatia. A.C.R.R. oferea personalitatilor vremii titlul de membru de onoare, A.C.R.C. preluand aceasta practica. In anul emiterii legitimatiei (1927), Dr. Petru Groza (nascut la Deva) detinea functia de deputat din partea Partidului Poporului (functie pe care o va pierde dupa alegerile din acel an) si ministru fara portofoliu. Aceasta situatie dar si starea impecabila a documentului ma fac sa cred ca demnitarul comunist nu a intrat niciodata in posesia legitimatiei.    

Plic DISTRIBUTIA

Interesul fata de obiectele legate de Societatea Anomina pentru Distributia Produselor Petrolului, producatoarea uleiurilor OSIN si VEGA, nu deriva numai din specificul colectiilor AUTOMOBILIA. DISTRIBUTIA i-a acordat mult sprijin pilotului Jean Calcianu, pe care nu numai ca l-a sponsorizat, dar l-a si angajat la depozitul din Mogosoaia. In concluzie cand spui DISTRIBUTIA spui Jean Calcianu. Si cum despre "nea Jean" exista mult prea putine informatii am considerat mereu ca o parte din acest subiect trebuie tratat in stransa legatura cu firma DISTRBUTIA. Astazi va prezint plicul de corespondenta al acestei societati, care este o adevarata enciclopedie oferind o sumedenie de informatii : contine atata sigla cat si stampila de corespondenta DISTRIBUTIA, siglele a doua din produsele distribuite (uleiurile OSIN si VEGA)  precum si lista rafinariilor cu care societatea colabora : STEAUA ROMANA, ROMANA AMERICANA, ASTRA  ROMANA si CONCORDIA, practic cele mai mari din tara in perioada interbelica. Aflam tot din acest plic ca firma avea un capital social de 150.000.000 lei si ca avea privilegiul sa fie "Furnisor al Casei Regale". Adresele depozitelor si birourilor din Bucuresti dar si lista completa a produselor distribuite sunt alte informatii importante. Personal am mai prins vremurile in care in unele benzinarii din Bucuresti (la Favorit exista o pompa distincta de cele pentru benzina/motorina) se vindea "Petrosin" sau gaz lampant. Usor usor insa aceste produse au disparut de pe piata si astazi par niste ciudatenii. Compania DISTRIBUTIA a fost nationalizata si a supravietuit pana la jaful national la care am asistat dupa 1989 sub numele de COMPETROL.      

Permisul International de Conducere

Primul Permis International de Conducere romanesc a fost emis in perioada interbelica in baza Conventiei Internationale din 24 aprilie 1926. Emitentul documentului era Automobil Clubul Regal Roman (A.C.R.R.), acesta fiind contraasemnat de Ministerul de Interne - Directia Administratiei Generale si Locale. Documentul este valoros si prin prisma faptului ca poarta ambele stampile ale A.C.R.R.. Existau trei categorii de permise, doua pentru automobile (Tip A pentru cele cu masa maxima total autorizata de 3500 kg si Tip B pentru cele peste 3500 kg) si unul pentru motociclete cu sau fara atas (Tip C). Permisul prezentat a fost emis in anul 1935 si poarta seria 1211, ceea ce reflecta o medie de 121 de permise emise pe an (valabilitatea permisului era de 12 luni). Comparativ cu numarul de automobile existente in Romania in acea perioada numarul este redus. Ca si acum posibil ca si atunci utilizarea acestor permise sa fi fost facultativa si la ele sa fi apelat in special membrii A.C.R.R. Pentru a evita posibilele fraude A.C.R.R. a tiparit documentul in Franta (pe ultima fila exista numele producatorului si orasul in care era tipografia acestuia - Lille "Imp. L. Danel". In partea inferioara a copertii exista un element de securizare impotriva falsificarii, cartonul fiind imprimat pe o fata, prin presare, cu textul " Registre Regina L.M.V" (literele au 10 mm in inaltime). Documentul este mult mai rar decat permisul romanesc de conducere din aceeasi perioada.

Eroul necunoscut - Petre Iscu

Astazi este Ziua Nationala a Permisului de Conducere eveniment marcat printr-o expozitie cu vehicule istorice si obiecte de colectie organizata de R.C.R. la sediul din Pipera al   Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. M-am gandit ce permis ar fi mai potrivit sa prezint din colectia AUTOMOBILIA si m-am oprit la o piesa la care tin foarte mult : permisul lui Petre Iscu, emis in 1950. Petre Iscu a fost cel care i-a pus la dispozitie lui Petre Cristea automobilul BMW 328 cu care acesta a concurat in competitiile interne si internationale, cea mai importanta victorie fiind cea de pe circuitul Nurburgring din 1939. Ma simt extrem de onorat sa public in premiera fotografia lui Petre Dinu Iscu. Modest Iscu a ramas mereu intr-un nemeritat con de umbra insa trebuie remarcat faptul a avut o contributie majora la victoriile repurtate de Cristea in « era » BMW. Nici nu stiu care termen poate defini mai bine relatia Iscu-Cristea : prieten de nadejde, team manager, sponsor, patron de echipa ? Evidenta este pasiunea lui Iscu pentru automobilism. Tatal lui Iscu, un bogat petrolist din Campina, se temea pentru viata fiului sau si ii interzicea sa concureze circuland legeda conform careia i-ar fi furat cheile din contact chiar pe grila de start a unei curse din capitala. Neputand concura si avand un BMW 328 cumparat nou de la dealerul bucurestean TRACTA Iscu a facut nobilul gest de a sprijini cel mai bun pilot roman. Iscu avea un adevarat depozit de piese de BMW pe care le punea gratuit la dispozitia lui Cristea iar ocazional furniza piese si altor piloti, fapt mentionat de Marin Dumitrrescu in lucrarea sa autobiografica. O poveste frumoasa din epoca de aur a automobilismului romanesc. Daca cineva isi pune intrebarea de ce astazi nu mai avem rezultate internationale rasunatoare in automobilism cred ca gaseste raspunsul mai sus, cazurile in care pilotii talentati isi pot sustine personal cariera fiind extrem de rare, in lume nu numai in Romania.   

Primele documente auto

In sectiunea "Istorie" a site-ului automobilia.ro a fost publicat un material referitor la primele documente auto emise in Romania (permise si certificate d einmatriculare), realizat de dl prof. dr. Robert  Stănciugel.
http://www.automobilia.ro/istorie/Primele%20documente%20auto%20romanesti

Constat cu placere ca cititorii blogului si site-ului automobilia.ro realizeaza materiale foarte interesante asa incat reiau invitatia de a le trimite spre publicare.

Legitimatia Automobil Club Moldovenesc

In colectia AUTOMOBILIA prima piesa legata de Automobil Club Moldovenesc a fost legitimatia prezentata mai sus. Din aceeasi sursa, dupa 5-6 ani de negocieri am achizitionat si placheta A.C.M. Legitimatia si placheta au apartinut dlui Sp. Sp. Irimescu, membru in Consiliul Director al Asociatiei. Din legitimatie, care este realizata pe carton si are dimensiunile 108 x 70 mm, aflam ca sediul A.C.M. la inceputul anilor '30 era la Iasi in Bulevardul Carol nr.44. In ultimul anuar A.C.R.R., publicat in anul 1939, asociatia apare mentionata sub titulatura Automobil Club Regional Moldovenesc (A.C.R.M.), cu sediul in Iasi, Str. Gh. Marzescu nr. 20, Consiliul Director era format din Presedinte Scarlat Rosetti (semnatura de pe legitimatie ii apartine), Vicepresedinti Ing. Al. Zarifopol, Mihail Sturza, Dr. Corneliu Gancevici, Secretar General Robert Murat, Casier Spiridon Irimescu, Membri Ing. Temistocle Bastaki, Col. Virgil Rautu si Neculai Gheorghiadi.

Certficat provizoriu LEONIDA & Co

Colectia AUTOMOBILIA contine un certificat provizoriu emis de firma LEONIDA & Co in 3 ianuarie 1948 lui Ioan I. S. in urma subscrierii sumei echivalente a 400 de actiuni. Cinci luni mai tarziu, prin efectul Legii nr.119 din 11 iunie 1948 privind nationalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere si de transporturi actul devenea o hartie fara valoare.  

Corespondenta Tracta-B.M.W. (1938)

Am ramas interzis auzind pe cineva spunand ca "Petre Cristea a castigat o singura cursa, Nurburgring '39". Victoria din Eifelrennen '39 este fara indoiala cea mai importanta in cursele de circuit, insa palmaresul lui Cristea este unul extrem de bogat. Va prezint in facsimil o scrisoare trimisa firmei B.M.W. de patronul firmei Tracta, reprezentantul in Romania al marcii germane, dl Marin Butculescu, la randul sau un excelent pilot. Documentul contine palmaresul pilotului roman in perioada 1931-1938. Maine am sa va prezint palmaresul integral astfel incat sa puteti zambi (amar, e drept) daca o sa auziti si voi ca Petre Cristea a castigat o singura cursa.

AUTOTRACTIUNEA - Certificat de absolvire

Astazi a avut placerea sa primesc scanarea unui document foarte interesant . Dl. Cuzmin Iurii, nu este la primul articol trimis blogului AUTOMOBILIA. Si de aceasta data imi face o deosebita placere sa public integral materialul.

“Cu ceva timp in urma , va trimiteam fotografia cu bunicul meu si Nash Lafayette model 1937, pe podul de la Tighina. Astazi va prezint o fotografie pe care am facut-o dupa un Certificat de Absolvire prin care se atesta specializarea de mecanic Auto categoria 1-a , pe care l-a obtinut bunicul meu Gavrilita Gavril in data de 30 ianuarie 1941.In cadrul aceleiasi scoli " Autotractiunea" a obtinut permisul de conducere la varsta de 19 ani ( in anul 1929) avand categoriile corespunzatore pentru motociclete,automobile,camioane. (A,B,C). Scolile auto din perioada aceea functionau sub Inspectoratul General de Organizare al Scolilor de Conducatori de Autovehicule.Parcul mare de autovehicule al scolii "Autotractiunea", proprietatea inginerului Sultanovici, a fost lovit puternic in timpul unui bombardament din anul 1944 . Dupa acest bombardament, "Autotractiunea" nu a mai reusit sa revina la parcul de masini si logistica avuta anterior bombardamentului. Dupa zeci de ani de functionare,scoala a disparut in 1945. Aceste detalii le-am obtinut de la nora patronului Scolii Autotractiunea,o doamna in varsta, pe care am reusit sa o contactez telefonic si sa-i spun de existenta acestui document. A fost foarte incantata ca dupa zeci de ani cineva ia adus amintea de inginerul Sultanovici si de scoala "Autotractiunea" ,isi amintea cum ii povestea socrul ( patronul scolii, D-nul Sultanovici) ) dansei ,despre aceasta scoala auto. Am ramas placut surprins sa remarc cum se acordau calificativele. In cadrul sectiunii MENTIUNI pe primele locuri se aflau:

CINSTE

CONSTIINCIOZITATE

DRAGOSTE DE AUTO

(termenul de auto "autovehicule" includea si motocicletele la vremea aceea)

RESPECT

dupa acestea urmand :

CONDUCERE

MECANICA

LEGI SI REGULAMENTE

Daca azi examenele auto ar include si aceste prime 4 evaluari din Romania de altadata, ( cinste,constiinciozitate,dragoste de auto,respect) probabil examenul ar fi "picat" in masa. Ofer cu placere aceasta poveste si fotografia (prezentata in premiera) dvs. si tuturor celor pasionati de istoria auto-moto din Romania. Cu stima, Cuzmin Iurii "

Permis moto militar

Din colectia AUTOMOBILIA de documente auto am placerea sa va prezint un permis de conducere pe motocicletele armatei, emis in anul 1949. Ce este interesant la acest document, ca si in cazul celui auto emis tot de M.A.N., pe care am sa-l prezint cu alta ocazie, este mentiunea ".... fiind specializat pe" in cazul de fata moto-atas. Daca printre cititori exista persoane ale caror rude au detinut un astfel de permis ar fi interesant sa aflam mai multe amanunte referitoare la restrictia "valabil numai pe motociclete militare". Banuiesc ca la un momet dat aceste permise au fost echivalate cu cele civile, aparand clasificarea permis de amator/profesionist.

Plic OSIN

Un document interesat din arhiva AUTOMOBILIA este acest plic al Societatii Anonime pentru Distribuirea Produselor Petroleului Bucuresti (denumita prescurtat DISTRIBUTIA) . Plicul este circulat, lipsa stampilei si timbrului postal datorandu-se transmiterii prin curier. Pe langa adresa firmei expeditoare, pe plic este tiparita o reclama a uleiului special pentru automobile OSIN produs in rafinariile Steaua Romana, Astra Romana si Romano Americana. Conform unei mentiuni de pe plic marca OSIN a fost inregistrata cu nr. 11826 in 1925 la Tribunalui Ilfov.

Document fiscalizat LEONIDA & Co

Arhiva AUTOMOBILIA s-a imbogatit astazi cu un document fiscalizat depus la Tribunalul Ilfov in anul 1930 de avocatul firmei auto LEONIDA & Co . Cladirile atelierelor LEONIDA & Co exista si astazi in Pta Victoriei (Bd. Aviatorilor). Firma solicita un expert care sa constate starea perfecta de functionare a automobilului reparat in atelierele LEONIDA & Co. Faptul ca automobilele ajungeau din Braila in capitala pentru reparatii prezinta indirect inexistenta unor ateliere auto in zona respectiva. Documentul este foarte valoros din punct de vedere colectionistic pentru stampila firmei LEONIDA & Co.

Fisa individuala - Sofer

Astazi incercand sa sistematizez arhiva AUTOMOBILIA de fotografii si carti postale am dat peste un document extrem de interesant. O fisa individuala emisa de Prefectura Palatului Regal pentru unul din soferii care o deserveau. Pe verso mai exista rubricile Pedepse, Recompense si Observatiuni, ramase necompletate.

Permis de conducere (1925)

Zilele trecute, aflandu-ma in vacanta pe litoral, am reusit sa intru in sfarsit in posesia unor obiecte achizitionate cu ceva vreme in urma prin amabilitatea unui colectionar constantean. Printre ele si un Permis de conducere eliberat la 1 octombrie 1925, care devine cel mai vechi document de acest gen din arhiva AUTOMOBILIA. Va marturisesc ca este prima data cand vad acest tip de permis. La prima vedere n-am dat prea multa atentie copertilor, insa daca observati deschise acestea sunt tricolore. Permisul cuprinde 64 de pagini in care pe langa datele si fotografia titularului se regaseste si Legea privitoare la circulatia automobilelor, 20 de pagini fiind rezervate la sfarsit pentru inscrierea "Pedepse-lor aplicate titularului carnetului". Formatul documentului este 115 x 80 mm.

Carnet de Bord

Prin Decretul Lege 1742/1941 modificat prin Decretul Lege nr. 1834 din 22 iunie 1942 publicat in Monitorul Oficial nr. 143/1942 toti proprietarii de autovehicule erau obligati sa utilizeze Carnete de Bord in care se inscriau : ziua, luna, anul, ora, itinerariul, incarcatura in kg sau persoanele transportate indicate nominal, numarul de km parcursi, cantitatea de benzina consumata, observatii. In urma unui schimb facut cu colectionarul constantean Florin Cicos (autorul fotografiilor) acest document a intrat astazi in arhiva AUTOMOBILIA. Alaturi de el o dovada (in fapt chitanta) emisa de Seful Biroului Circulatiei din Constanta pentru incasarea unei sume de bani (nu se specifica pentru ce ....) si un bon de 100 de litrii de benzina, produs care in perioada razboiului, ca si anvelopele, era rationalizat. Carnetul de bord, care are 348 de pagini format A5, a apartinut automobilului 522 Cta Tx, un taximetru ale carui calatorii din perioada 1942-1944 pot fi parcurse in acest document.

Factura Leonida & Co

Scormonind prin colectia de acte si documente de arhiva din domeniul auto am dat peste aceasta factura emisa la data de 9 septembrie 1929 de firma Leonida & Co. Pe langa pretul bujiilor in anul amintit, 100 de lei bucata, factura furnizeaza o serie de alte elemente interesante. Aflam astfel forma de organizare (Societate Anonima - echivalentul S.R.L.-ului de astazi) precum si capitalul social (160.000.000 lei) al firmei fondate de Leon Leonida. Un alt element interesant este localizarea sediului si magazinului de piese si accesorii (Calea Victoriei 53), a atelierului de reparatii (Soseaua Jianu 16 - actualmente Bulevardul Aviatorilor) precum si a garajelor (Str. Luterana 29-31 si Bulevardul I.C. Bratianu 64). Trebuie spus ca termenul de "garaj" avea in epoca o dubla semnificatie, fiind atat ceea ce astazi numim "show-room" cat si un garaj propriu-zis in care clientii si puteau pastra automobilele acestea fiind in permanenta intretinute astfel incat sa fie oricand gata de drum. Aici se efectuau operatiunile de intretinere (gresare, spalare, petrolare, reglaje ale aprinderii/carburatiei, verificarea starii si presiunii anvelopelor, schimbarea uleului si a consumabilelor, etc). In speranta ca prezentarea acestui document a starnit interesul, promit sa revin si in viitor cu materiale similare din arhiva AUTOMOBILIA .

Permis special de circulatie

Ieri cautand prin arhiva de documente, in vederea pregatirii unei expozitii care va avea loc sambata viitoare (asupra careia am sa revin cu detalii), am dat peste un Permis Special de Circulatie emis in 7 iulie 1944. Pe langa valoarea de istorica a documentului mai exista o parte interesanta, cel putin pentru mine. Autocamionul Ford (1938) cu numarul 19659 B apartinea unui anume Artene Dumitru care locuia pe strada mea (Gilortului) scrisa evident eronat in document (Gilotrului). Ce mica e lumea, detin acest document de peste 15 ani si am ajuns de cativa ani sa locuiesc chiar pe strada celui care a detinut permisul acum 66 de ani. Stiu, va intrebati daca mai exista camionul sau macar vreo fotografie care ar putea completa povestea acestui document, sincer nu cred dar am sa verific.

Acte auto ( I )

Deschid seria "Acte auto" cu un Permis special de circulatie, eliberat de Ministerul de Razboiu, Directia Superioara a Auto-Mecanizarii. Eliberat vine vorba pentru ca documentul este dupa cum se poate observa "in alb" desi poarta semnatura Generalului A. Nicolaescu si stampila amintitei institutii. Detin si alte acte similare in arhiva, de data aceasta "circulate", in baza caror am estimat ca au fost utilizate in perioada decembrie 1941 - 1945. As vrea sa observati ca alaturi de datele de identificare ale vehiculului, apar mentionate numarul si tipul cauciucurilor. Banuiesc ca aceste mentiuni au fost generate de criza acuta de anvelope de anvelope din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, care a continuat si ulterior, pentru a se evita vanzarile "la negru". Asta pentru ca persoanele fizice nu puteau achizitiona anvelope noi decat in baza unor aprobari date de aceleasi institutii, asta in cazul fericit in care indeplineau niste conditii severe (si daca mai aveau desigur la ce sa le foloseasca, majoritatea vehiculelor fiind rechizitionate de armata). Din aceasta cauza multi cumparau nu anvelope ci roti complete second hand, asa se face ca multe vehicule antebelice nu mai astazi au rotile originale. Un alt val negativ de inlocuire a rotilor a aparut dupa iesirea din productie, in anii'70, a anvelopelor 5,50 x 16, produse la Floresti, multe din masini primind jante de dimensiuni mai mici (15, 14 si chiar 13). Voi reveni cu o aprobare de cumparare de anvelope pe timp de razboi.